Foto: Pinterest.com
Senzația de nod în gât. În funcţie de severitate, senzaţia de nod în gât poate provoca dificultăţi la înghiţire sau poate fi însoţită de dureri în piept ori de senzaţia de sufocare. Nu de puţine ori se întâmplă ca „nodul“ să fie resimţit în zona mărului lui Adam, alături de un muşchi numit cricofaringian.
De altfel, acest muşchi este cel care împiedică mâncarea ingerată să revină în cavitatea bucală, iar contractura lui declanşează senzaţia de nod în gât. Specialiştii spun că, atunci când această problemă apare la tineri care nu au probleme de sănătate, vinovat este, cel mai adesea, stresul sau un fond psihic mai labil. Însă senzaţia de nod în gât poate precede şi o laringită sau o răceală, putând fi şi semnul unor probleme severe.
De cele mai multe ori, senzaţia de nod în gât este cauzată de constricţia muşchilor laringelui în anumite situaţii dismetabolice, dintre care hipocalcemia (n.r. – scădere a cantităţii de calciu din sânge) este doar una, altele fiind hipomagneziemia (n.r. – scădere a cantităţii magneziului din sânge) şi scăderea acidităţii sângelui (alcaloza), potrivit doctorulzilei.ro. O cauză frecventă este hiperventilaţia (respiraţia mai frecventă decât ar fi nevoie, în condiţii de anxietate sau teamă fără motiv, la o persoană stresată, eventual pe un fond de personalitate isteroidă).
În timpul acestei respiraţii, prea frecvente sau prea adânci (oftat), pacientul elimină prea mult bioxid de carbon prin respiraţie. Cum bioxidul de carbon participă la aciditatea sângelui, prin formarea de acid carbonic, hiperventilaţia pe fond de stres va determina o scădere a acidului carbonic circulant, cu scăderea consecutivă a acidităţii sângelui şi apariţia senzaţiei de sufocare şi nod în gât prin contracţia musculaturii laringiene – fenomen cunoscut sub numele de «alcaloza respiratorie a persoanei stresate».
CITEȘTE ȘI: ‘Cafeaua’ care vindecă tiroida. Alte plante recomandate de medici pentru bolile glandei
Cheia în această situaţie frecvent întâlnită este liniştirea pacientului, pentru a nu mai respira anormal (un anxiolitic sau chiar o medicaţie placebo, adică fără efect real, dar care să păcălească pacientul că-i face bine, în acest fel liniştindu-l, ca de exemplu celebra pastiluţă cu calciu.)
Boala de reflux gastroesofagian este una dintre afecţiunile ce pot fi responsabile de apariţia senzaţiei de constricţie la nivelul gâtului. Astfel, din cauză că acidul gastric şi particule de alimente se întorc în faringe şi în cavitatea bucală, poate fi afectat întreg esofagul, inclusiv muşchii de la acest nivel. Pentru a depista cauzele nodului în gât, medicii recomandă un consult gastroenterologic şi o endoscopie digestivă.
Şi tulburările de ritm cardiac (aritmiile) pot da senzaţia de nod în gât. Bătăile rapide ale inimii se pot însoţi de senzaţia că nu poţi respira. Totuşi, bătăile inimii se pot accelera şi pot fi asociate cu sezaţia de nod în gât şi în cazul consumului excesiv de băuturi excitante precum cafea, alcool, ceai verde sau negru ori de răcoritoare de tip cola, dar şi în urma fumatului sau a meselor copioase
Prof. dr. Dumitru Brănişteanu, Clinica de Endocrinologie din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon“ Iaşi: „Tiroida nu are aproape niciodată legătură cu senzaţia de nod în gât. Situarea tiroidei la nivelul gâtului, precum şi posibilitatea ca în structura tiroidei să apară noduli (structuri solide sau chistice, care cresc în cadrul tiroidei, de cele mai multe ori fără să determine compresiuni asupra căilor aeriene sau digestive superioare, sau măcar o minimă jenă la înghiţit) determină corelarea, într-o logică falsă, dintre tiroidă şi senzaţia de nod în gât.
Rarele excepţii, când tiroida ar putea determina un disconfort la nivelul gâtului, sunt guşile (creşterea în volum a tiroidei) nodulare vechi, gigante, care plonjează în spatele osului pieptului (sternului) şi comprimă căile aeriene şi digestive. O astfel de creştere impresionantă de volum a tiroidei ar fi însă oricum remarcată de pacient sau anturaj sub forma unei umflături la baza gâtului, sub mărul lui Adam (cartilagiul tiroid).
O altă excepţie ar fi un cancer tiroidian invaziv, dar şi în acest caz ar fi prezentă o creştere a tiroidei de cele mai multe ori vizibilă sau palpabilă. În ambele situaţii, senzaţia descrisă de pacient ar fi mai curând de sufocare, sau pacientul s-ar îneca atunci când ar încerca să înghită alimente solide sau semisolide.
CITEȘTE ȘI: Obiceiuri NOCIVE: Deschid calea către bolile la glanda tiroidă
Când ai dificultăţi la înghiţit, cele mai indicate teste sunt endoscopia, radiografia cervicală şi toracică, pe “gol” şi cu substanţă de contrast, şi chiar tomografia computerizată toracică. Astfel, medicul testează permeabilitatea esofagiană, pentru a exclude inflamaţia şi evaluează starea nutriţională. În cazurile mai complicate, pacientul trebuie spitalizat, pentru a i se asigura funcţionalitatea căilor respiratorii superioare, sau, şi mai grav, medicii pot fi nevoiţi să intervină chirurgical pentru dilatarea esofagului.